Feeds:
Posts
Comments

Let`s do it, Moldova

“Let’s do it Moldova” anunta inscrierea in urmatoarele echipe: Comunicare, PR, Finantare, Logistica, IT, Coordonare voluntari.

Proiectul ecologic “Let’s do it Moldova!” reprezinta cel mai mare proiect de implicare sociala din istoria Republicii Moldova si este modelat dupa exemplul Estoniei din cadrul “Let’s do it, World!”. Vezi VIDEO.

Inspirand si alte tari, proiectul s-a transformat in unul international fiind preluat si dezvoltat in Portugalia, Romania, Lituania, Letonia, Slovenia, Finlanda, Ucraina, India, Brazilia, Serbia, s.a.

Planul este urmatorul: sa curatim 40.000 tone de gunoi INTR-O SINGURA ZI. Pentru a realiza aceasta e nevoie sa implicam minim 350.000 de voluntari. Dar cum s-o facem?

• Primul lucru e sa cream echipa cea mai profesionista din Moldova.
• Al doilea pas va fi atragerea partenerilor. Vom avea nevoie de intreaga societate, de liderii de opinie, ONG-uri, profesionisti IT, lideri ai intreprinderilor mari, politicieni si mass media.
• Al treilea pas va fi cartarea mormanelor de gunoaie (localizarea si estimarea tipului si cantitatii de gunoi), realizand asa-numita mapa “Harta Virtuala a Deseurilor”.
• Cea mai mare provocare va fi implicarea a 350.000 oameni care vor curata mormanele, acesta fiind al patrulea pas – Comunicarea. Vom lansa cea mai mare campanie media din Republica Moldova si vom lansa Inscrierea Voluntarilor pe site.

Vom realiza toti acesti pasi cu perseverenta si profesionalism si imposibilul va deveni realitate! Stim ca ai multe intrebari, dar daca vrei sa fii in echipa si sa fii si tu parte din acest proiect ambitios, atunci vino la prima intrunire “Let’s do it Moldova”, sambata, 9 octombrie, ora 10.00, Primaria mun. Chisinau, sala de sedinte. Confirma-ti prezenta la urmatorul email: daniela.cibotari@gmail.com

“Let’s do it Moldova!” nu este proiectul unui ONG sau al unei persoane, este al intregii tari, al Moldovei pentru Moldova. Acum ai onoarea sa te implici si tu! Vino sa scriem istorie impreuna!

ps: rugam administratorii de bloguri/site`uri/portaluri sa raspindeasca articolul. multumim

Recent, un prieten a venit cu inițiativa să lansăm o campanie de răspândire a tricolorului pentru automobile pe întreg teritoriul Moldovei. Toți am fost martorii cum pe 9 mai, Moldova a fost împânzită cu panglici păgâne, cu seceră și ciocan și de buchii chirilice, care nu ne fac deloc față și care nu i-ar mulțumi pe ai noștri strămoși. În fine, fără multă vorbă, pentru cei care posedă automobile, oferim gratis câte o panglică tricolor cu lipici care se lipește foarte simplu pe o anumită parte, dorită, a mașinii d-stră. Ne puteți contacta la următoarele adrese:

email : yamstam@gmail.com
skype: stamat14.88

email: galbur@gmail.com
skype: galbur7

să scăpăm de interesele și falsa istorie a ocupanților

Sursa: http://www.basarabia91.net/2010/09/campanie-ai-masina-ai-tricolor.html

Conform Constituţiei (art.75), cele mai importante probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. La 5 septembrie 2010, pentru prima dată în Republica Moldova se va desfăşura referendumul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constituţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile:

* “Pentru”
* “Contra”

Modul de desfăşurare a referendumului

La 18 iunie 2010, Parlamentul a adoptat modificări şi completări în Codul electoral, inclusiv cu privire la referendumul republican constituţional:

* s-a stabilit că referendumului republican poate fi supusă şi revizuirea Constituţiei Republicii Moldova (art.146);
* este micşorat termenul de restricţie pentru desfăşurarea referendumului republican: de la 120 de zile — la 60 de zile înainte sau după ziua desfăşurării alegerilor parlamentare şi locale generale (art.145);
* a fost redus pragul de participare la referendumul constituţional (art.171): de la 3/5 la 1/3 din numărul alegătorilor (persoanelor înscrise în listele electorale);
* a fost redus numărul de voturi necesar pentru ca hotărîrea (legea) supusă referendumului să fie considerată adoptată (art.168): de la 1/2 din numărul total al alegătorilor — la majoritatea alegătorilor care au participat la referendum.

Organizarea şi desfăşurarea referendumului republican este asemănătoare alegerilor generale:

* Comisia Electorală Centrală este principalul organ responsabil de pregătirea şi executarea acţiunilor electorale;
* teritoriul ţării se împarte în circumscripţii electorale administrative (de nivelul întîi şi doi) şi în secţii de votare. De asemenea, se deschid secţii de votare şi peste hotare (în misiunile diplomatice, dar şi în afara acestora);
* se formează organe electorale (consilii de circumscripţie şi birouri ale secţiilor de votare);
* se întocmesc liste electorale, inclusiv pentru cetăţenii cu drept de vot aflaţi peste hotarele ţării;
* la referendum partidele politice nu sînt înregistrate drept concurenţi electorali, însă acestea se pot înregistra în calitate de participanţi la referendum, CEC solicitîndu-le să se expună dacă vor opta: “pentru” sau “contra”;
* în mass-media publică şi privată poate fi plasată publicitate (gratuit şi/sau contra plată), se organizează dezbateri privind problema supus referendumului;
* procesul electoral poate fi monitorizat de observatori naţionali şi internaţionali, de către reprezentanţii mass-media;
* cetăţenii votează în baza actelor de identitate stabilite de Codul electoral (aceleaşi ca şi la alegeri), peste hotare fiind posibilă votarea doar cu paşaport sau livret de marinar;
* votarea are loc într-o singură zi, între orele 07:00–21:00 (e posibilă şi prelungirea votării cu cel mult 2 ore, la anumite secţii de votare);
* totalizarea rezultatelor referendumului republican se efectuează de CEC în termen de 5 zile.

După desfăşurarea referendumului, rezultatele acestuia urmează a fi confirmate de Curtea Constituţională în termen de 10 zile de la primirea actelor de la CEC, iar în cazul că Legea supusă referendumului constituţional este adoptată, aceasta devine lege constituţională şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.
Contextul referendumului constituţional din 5 septembrie 2010

După alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 şi alegerile anticipate din 29 iulie 2009 Parlamentul urma să aleagă în funcţie Preşedintele Republicii Moldova, însă în anul 2009 au eşuat toate cele patru 4 tentative de alegere a şefului statului pe cale parlamentară.

Pe fundalul acuzaţiilor reciproce dintre putere (Alianţa pentru Integrare Europeană) şi opoziţie (PCRM), în perioada ce a urmat (decembrie 2009 — iulie 2010) au fost întreprinse diverse tentative de soluţionare a situaţiei: • modificări şi interpretări de legi; • adresări la Curtea Constituţională, pentru solicitarea unor interpretări şi clarificări; • formarea unei Comisii constituţionale care trebuia să elaboreze modificări în Constituţie; • elaborarea uni nou text al Constituţiei; • elaborarea şi înregistrarea unor proiecte de legi privind modificarea Constituţiei la capitolul modalităţii de alegere a şefului statului (direct sau indirect, cu scăderea succesivă a numărului minim de voturi necesar); • implicarea structurilor internaţionale pentru mediere în conflict (Consiliul Europei, Comisia de la Veneţia, UE). Încercările de soluţionare a crizei politice pe cale parlamentară sau fără a modifica cadrul constituţional şi legal existent nu s-au soldat cu rezultate pozitive, ambele părţi (puterea şi opoziţia) rămînînd pe poziţii şi abordări diferite. Negocierile cu mediatorii externi şi în cadrul alianţei de guvernare au condus la o soluţie care poate fi numită “extremă”: implicarea directă a cetăţenilor ţării, prin declararea referendumului constituţional.

6 iulie 2010 Curtea Constituţională a avizat pozitiv iniţiativa de revizuire a art.78 din Constituţia Republicii Moldova prin referendum constituţional, iar la 7 iulie 2010 legislativul a adoptat Hotărîrea privind desfăşurarea referendumului republican constituţional, care a fost stabilit pentru data de 5 septembrie 2010.
Sursa: www.alegeri.md

Ministerul Finanţelor a deschis conturi bancare pentru colectarea fondurilor pentru sinistraţi. Doritorii de a ajuta oamenii afectați de inundații sunt rugați să transfere banii pe următoarele conturi bancare:

În lei moldoveneşti
Beneficiar: Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3357003
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Contul trezorerial: 460100000000005
Banca beneficiarului: Ministerul Finanţelor Trezoreria de Stat
Codul băncii: TREZMD2X
Destinaţia plăţii: Inundaţii 2010

În dolari
Beneficiar: Ministerul Finanţelor – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3261584015
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Banca beneficiarului: Banca Naţională a Moldovei
SWIFT: NBMDMD2X
Contul corespondent al BNM: Federal Rezerve Bank, NY, SWIFT: FRNY US 33, account no. 021087125
Destinaţia plăţii: Inundaţii 2010 (460100000000005 – contul trezorerial)

În euro
Beneficiar: Ministerul Finantelor al Republicii Moldova – Trezoreria de Stat
Contul beneficiarului: 3261797815
Codul fiscal al beneficiarului: 1006601000037
Banca beneficiarului: Banca Nationala a Moldovei
SWIFT: NBMDMD2X
Contul corespondent al BNM: De Nederlandsche Bank N. V., Amsterdam, SWIFT: FLOR NL 2A, account no. – 060.01.26.226
Destinaţia plăţii: Inundaţii 2010 (460100000000005 – contul trezorerial).

———————————————————————————————————————————————————————————–

Zeci şi chiar sute de familii au suferit în urma ploilor foarte puternice, care au căzut în cursul superior al râului Prut şi au provocat inundaţii de proporţii în Moldova. Până în prezent au fost afectate mai multe localităţi din Republica Moldova, Ungheni, Hânceşti, Cahul, Nisporeni. Pericolul inundaţiilor persistă, de asemenea asupra localităţilor din lunca râului Prut din Briceni, Edineţ, Cantemir, Leova.

Disperarea şi durerea au pus stăpânire pe Moldova în aceste zile de grea cumpănă pentru o bună parte a cetăţenilor noştri.

Oamenii de bună credinţă nu rămân indiferenţi în aceste clipe.

În acest context, Moldtelecom a deschis un număr special de acces 7474 la care abonaţii telefoniei mobile Unite şi telefoniei fixe Amplus pot expedia un mesaj SMS de acordare a donaţiilor pentru sinistraţi cu tarif special de 8 lei per SMS, pentru abonaţii săi care doresc să ofere ajutor întru susţinerea sinistraţilor în perioada 10 iulie — 11 august 2010.

De asemenea, compania Moldtelecom va deschide un număr de telefon special pentru abonaţii de telefonie fixă. Apelând la numărul 0 900 77774 din reţeaua de telefonie fixă, abonaţii Moldtelecom vor dona 8 lei pentru suportul sinistraţilor.

Mijloacele financiare acumulate în baza mesajelor SMS şi apelurilor telefonice, vor fi transferate pe contul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova, care ulterior vor fi transmise la toţi cei care au avut de suferit.

De asemenea, Moldtelecom a alocat 5 unităţi de tehnică grea pentru construirea digurilor de protecţie.

Pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor din anul curent Moldtelecom în baza deciziei Consiliului societăţii convocat operativ într-o şedinţă specială, a transferat pe contul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova o sumă de 100 mii lei la 8 iulie 2010.

Implică — te şi Tu! Ei au nevoie de ajutorul Tău!

Serviciul de presă al .S. A. Moldtelecom

Alternosfera – 511

La 13 iunie, vor fi organizate un şir de activităţi întru comemorarea victimelor deportărilor în masă din 13 iunie 1941. Este pentru prima oară când această dată neagră din istoria Basarabiei este comemorată sub egida Guvernului.

Conform programului, duminică, la ora 09.30, vor fi depuse flori la monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt. La orele 10.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, va avea loc un miting de comemorare. Iar începând cu orele 12.30 se va desfăşura marşul participanţilor la miting, care va începe din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi va finaliza în regiunea Gării feroviare, unde vor fi depuse flori la piatra de temelie a viitorului monument în memoria victimelor deportărilor. În dimineaţa zilei de 13 iunie, în lăcaşurile sfinte vor avea loc slujbe de pomenire în memoria victimelor deportărilor.

Actiune de protest : « Daca-ti pasa de imaginea tarii tale, ia atitudine ! Fii solidar si spune NU difuzarii filmelor xenofobe !

Semnati petitia: http://www.petitieonline.ro/

2% pentru Basarabia

basarabia pamant romanesc

Ce este sistemul 2%?
Este o modalitate simplă prin care contribuabilii persoane fizice din România pot direcţiona 2% din impozitul pe venit către o organizaţie non-guvernamentală.

Poţi alege să susţii acţiunile din cadrul campaniei de informare “Basarabia pământ românesc” cu 2% din impozitul pe venit sau să dai aceşti bani în continuare la bugetul de stat (politicienilor).

Cum se face?
1. Completezi formularul 230 cu datele tale de identificare, data şi semnătura.

2. Depui forumularul completat la registratura Administraţiei Financiare de care aparţii (în funcţie de domiciliul din buletin) sau îl trimiţi printr-o scrisoare recomandată către Administraţia Financiară, până pe 15 mai 2010.

Atât.

Cu câţi bani ajut?
Ajuţi cu 2% din cei 16% pe care ţi-i ia statul anual din venitul tău. Un salariu mediu aduce cam 50 RON la bugetul campaniei.

Ce se va întâmpla cu banii?
În funcţie de data în care banii vor intra in contul asociaţiei Onoare şi Patrie (asociaţia parteneră pentru acest program) şi de suma totală strânsă, banii vor fi folosiţi pentru organizarea de concerte , promovare stradală şi distribuirea de materiale de informare a elevilor din mai multe licee, de pe o parte şi cealaltă a Prutului. La sfârşitul anului fiscal / în momentul în care banii direcţionaţi de voi vor intra în contul nostru vom face publice suma totală strânsă şi pe ce au fost cheltuiţi banii.

REZULTATELE CAMPANIEI 2% PENTRU BASARABIA ÎN 2009:
Până acum am primit de la administraţiile financiare 1933 de lei din programul 2% pe 2009.
Am luat decizia de a folosi aceşti bani pentru consolidarea muzeului ostaşilor români din satul Varvareuca (Floreşti, Basarabia). Fondatorul muzeului, Victor Ţibrigan, a cerut ajutor şi din partea instituţiilor abilitate din România, iar răspunsul a fost unul tipic pentru nesimţirea funcţionarului român: “Da’ ce, te-am pus noi să faci muzeu?”. Mulţumită oamenilor care au ajutat anul trecut, vom putea să ajutăm acest muzeu să continue să existe, lucrările de reparaţie urmând a începe în luna mai. 2 clipuri despre muzeul din Varvareuca:

Sperăm ca şi în 2010 să ne ajutaţi în încercarea de a susţine românismul din Basarabia…

ATENŢIE! Puteţi ajuta această campanie chiar dacă nu sunteţi salariat. Îndrumaţi prietenii, familia sau cunoştinţele să direcţioneze 2% din impozit pentru cauza românilor din Basarabia, sau, de ce nu, donaţi o sumă pentru bunul mers al acestei campanii.

Pentru mai multe informaţii / pentru a ne informa că aţi depus formularul scrieţi-ne la noiigolani@yahoo.com

Elevii şi profesorii liceului “Ştefan cel Mare” din oraşul Grigoriopol parcurg 34 de kilometri în fiecare zi de aproape 8 ani, înghesuiţi în trei autobuze, pentru a ajunge la Doroţcaia, comună aflată sub administraţia Republicii Moldova, unde li se permite să studieze limba română în grafie latină.

Liceul a fost evacuat din Grigoriopol în 2002, când administraţia oraşului a cerut şcolii să accepte predarea în “limba moldovenească” cu alfabet chirilic şi să se subordoneze Ministereului Educaţiei de la Tiraspol. Pentru că o bună parte din profesori, părinţi şi elevi s-au opus, şcoala a fost nevoită să părăsească oraşul Grigoriopol.

Ministerul Educaţiei al Moldovei a hotărât să transfere temporar liceul în Doroţcaia, un sat ce se află la depărtare de 20 km de la Grigoriopol şi se află sub controlul autorităţilor moldoveneşti. În fiecare zi, elevii şi profesorii, care mergeau spre Doroţcaia, erau supuşi controalelor, umilinţelor, erau scuipaţi şi înjuraţi de poliţia locală şi funcţionari publici. În urma acestor incidente, 300 elevi au părăsit şcoala.

Deşi mutarea părea temporară în 2002, lucrurile sunt la fel în fiecare an – directorul Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol, cu sediul la Doroţcaia, Eleonora Cercavschi spune : „Nu s-a întâmplat nimic bun în anul 2009 pentru şcolile cu predare în limba română care activează în regiunea transnistreană. A trecut la fel ca şi ceilalţi, cu probleme şi stres. Nu suntem consideraţi oameni. Suntem nimeni aici”.

Mai multe despre situaţia dramatică a colectivului liceului Ştefan cel Mare puteţi afla şi din următoarele articole:
Aici clopoţelul sună toată ziua
Limba română mitraliată în Transnistria
Sacrificiul copiilor români din Transnistria
Spectacol consacrat memoriei domnitorului român Ştefan cel Mare şi Sfânt la liceul din Doroţcaia
De Ziua Drepturilor omului, copii opriţi la vama transnistreană
Liceul “suspendat” din Grigoriopol

Poţi ajuta liceul Ştefan cel Mare comandând următorul tricou:
tricou rupe frontiera
Detalii şi comenzi pe www.noiigolani.ro/fiulrisipitor

Older Posts »

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.